Sute de modificări ale Cosului Fiscal de pe un an pe altul sunt inacceptabile pentru că bulversează pe toată lumea, iar modificările trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie, a declarat marţi Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). El spune că ”aruncăm în aer mediul de afaceri” dacă se fac modificări la sfârşitul anului. Potrivit acestuia, trăim un paradox în Romania: avem o fiscalitate scăzută privind zona de capital dar şi cei mai nemulţumiţi antreprenori, deoarece se schimbă lucrurile de pe o zi pe alta.
”O să spun câteva lucruri cu privire la liniile roşii pe care noi le considerăm şi pe care le-am transmis, de altfel, şi Guvenului, dar şi Comisiei Europene. Din câte am înţeles, mâine o să fie deja o întâlnire de Consiliul Naţional Tripartit. Astăzi în şedinţa noastră de Colegiu Naţional va trebui să reiterăm măsurile, să vedem cu ce poziţie vom merge mâine la Guvern cu privire la modificările Codului Fiscal. O primă abordare pe care noi o considerăm ca fiind prima linie roşie este aceea a principiului de la mare la mic. Adică întâi să înceapă reforma statului, asta am cerut noi, a cerut Comisia Europeană şi cred că aşa este normal. După care, să vedem, şi multinaţionalele, şi companiile mari plătesc taxe adecvate în această ţară. Şi să sfârşim cu microîntreprinderile. Pentru că de fiecare dată discuţiile publice au plecat de la cum impozităm profiturile extraordinare şi au sfârşit prin impozitarea microîntreprinderilor”, a spus Florin Jianu.
Potrivit acestuia, dacă vorbim de microîntreprinderi, impozitarea nu se poate aplica de la 1 octombrie sau 1 noiembrie.
”Am discutat cu contabilii, cu antreprenorii. Cred că pur şi simplu aruncăm în aer mediul de afaceri dacă facem modificări la sfârşitul anului. Toate modificările trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie, să îţi faci un planning, să ai un an întreg fiscal, să ştii pe ce anume te bazezi şi felul în care vei aborda anul fiscal viitor. Şi dacă vorbim de anul fiscal viitor, vedeţi că începem să vorbim pe termene din ce în ce scurte, ceea ce pentru mediul de afaceri e un lucru de neacceptat. Hai să stabilim odată în ţara asta un sistem de impozitare care să dureze 10 ani, 20 de ani, 30 de ani. Impozitarea este atributul statului, el spune: uite, astea sunt impozitele din acest stat, vrei să faci afaceri – bine, nu vrei să faci afaceri, eşti liber să mergi în altă parte. Dar modificările în mod constant, sute de modificări ale Cosului Fiscal de pe un an pe altul sunt inacceptabile pentru că bulversează pe toată lumea. Trăim un paradox în Romania: o fiscalitate scăzută privind zona de capital (nu zona impozitării de muncă, acolo cred că suntem primii în Europa), paradoxul este că avem şi cei mai nemulţumiţi antreprenori. Pentru că se schimbă lucrurile de pe o zi pe alta şi este inacceptabil pentru că nu ştii cu ce reguli vei începe şi vei termina într-un an fiscal”, a precizat preşedintele CNIPMMR.
El spune că există impozitări mult mai mari în ţările nordice, în Franţa, în Germania, ”dar nu am văzut atâta nemulţumire în rândul antreprenorilor de acolo”, întrucât oamenii de afaceri ştiu deja de 20-30 de ani ce impozite au de plătit.
Proiectul de lege privind noile măsuri fiscale, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament, prevede impozit pe cifra de afaceri, impozit suplimentar de 1% pentru instituţiile de credit, eliminarea unor facilităţi pentru angajaţii din IT şi construcţii, reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului, limitează nivelul sporurilor.
Documentul a fost făcut public marţi dimineaţă de Ministerul Finanţelor.
De asemenea, majorează acciza la alcool şi tutun şi instituie impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. Legea mai instituie o cotă de impunere de 70% pentru veniturile nejustificate. Impactul bugetar al acestor măsuri, cele fiscale intrând în vigoare de anul viitor, va fi de aproape 20 miliarde lei în 2024, de peste 23 miliarde în 2024, de peste 25 miliarde în 2025 şi 2026 şi de aproape 23 miliarde lei în 2027. Pentru anul acesta, prin măsurile de reducere a chletuielilor bugetare se asigură un impact de doar 631 milioane lei.