Greșeli pe care părinții le fac în mod frecvent în creșterea copiilor lor

Este vorba despre raportarea greșită a părinților la nevoia de independență a copilului!!

Claudia Borza este un foarte bun psiholog din Timișoara, care practică această meserie de mai bine de 10 ani. Referitor la nevoia de independență a copilului, aceasta face afirmații care ar trebui să pună foarte mulți părinți din România pe gânduri, la modul cel mai serios.

În opinia doamnei psiholog, nevoia de independență este, în primul rând, o cerință de dezvoltare. Câștigarea independenței reprezintă, de fapt, o condiție esențială pentru ca dezvoltarea să aibe loc, câștigarea ei treptată în funcție de vârstă, achiziții și procese psihologice fiind considerată parte din normalitatea dezvoltării ființei umane în sine.

Este o realitate faptul că, în mod natural, de la cea mai fragedă vârstă începem să facem pași spre câștigarea independenței și devenirea unei personalități autonome.

Părinții ar trebui să acorde copiilor atâta independență câtă au ei nevoie, pentru a învăța din mediul în care trăiesc în funcție de nivelul lor de dezvoltare și de vârsta pe care o are.

Nu trebuie acordată nici prea multă independență, însă nici prea puțină!

Spre exemplu, o fetiță de 4 ani își poate alege singură hăinuțele pentru grădiniță, din câteva variante propuse de mamă. Nu este deloc potrivit să aleagă singură din dulapul cu haine în care se găsesc ținute pentru toate anotimpurile.

Fetița nu va ști să țină seama de anotimp, de timpul de afară sau de alte criterii pe care mama le consideră elementare. Impunerea cu strictețe a unei ținute aleasă de mamă, menționează psihologul, care mai și subliniază faptul că “faci cum îți spun eu, pentru că tu nu știi, pentru că ești mică” poate avea ca efect retezarea aripilor expansiunii către învățare la o vârstă interzisă.

„Independenţa prea mare raportată la capacitatea psihologică a copilului de a o gestiona conduce la un stres excesiv căruia nu-i face faţă. Rezultatul va fi: comportamente exagerate, pretenţii neconforme cu realitatea sau posibilităţile, crize de protest în faţa unor interdicţii care vor apărea pe parcurs. De asemenea, absenţa unei independenţe adecvată vârstei şi nivelului de dezvoltare conduce la apariţia unor simptome de supraadaptare: copilul devine nesigur, temător, deoarece nu-şi cunoaşte propriile capacităţi, puteri şi a învăţat că părinţii trebuie să decidă deoarece el nu poate“

, a spus psihologul Claudia Borza.

  Ești jurnalist și dorești ca articolele tale să fie cunoscute de mai multă lume?

Sursa – www.adevarul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *