Neutralitatea care a dezarmat Republica Moldova (analiza)

SocialNews

Despre NATO, la Chișinău vorbesc cel mai mult agenții Kremlinului. Pro-europenii evită subiectul crezând că mesajele pro-NATO i-ar face să piardă electorat.

Conform Constituției, Republica Moldova este stat neutru (Art.11) – o neutralitate declarată unilateral de către politicienii moldoveni abia rupți de URSS în 1994. Niciun tratat internațional nu recunoaște neutralitatea Moldovei. Același articol din Legea Supremă statuează că Moldova nu admite prezența forțelor și bazelor militare străine pe teritoriul său. De peste 30 de ani, Rusia încalcă acest principiu constituțional al Republicii Moldova prin menținerea sub ocupație militară a 11% din teritoriul țării (Transnistria). Articolul despre neutralitate din Constituție nu a protejat Republica Moldova nici de rachetele rusești care au survolat neautorizat spațiul aerian al Moldovei în 2022. Așa încât Chișinăul a cumpărat recent un radar modern (francez), deocamdată doar pentru monitorizarea spațiului aerian. Ar urma să achiziționeze însă și un sistem antirachetă, pentru că neutralitate nu înseamnă să fii slab și vulnerabil

Vid informațional umplut cu falsuri și propagandă rusească

Anul 2024 este an electoral în Republica Moldova. În luna octombrie vor avea loc alegeri prezidențiale, iar în 2025 – alegeri parlamentare. Așa că politicienii pro-ruși au început să umple cu falsuri și sperietori despre NATO golul informațional format prin evitarea subiectului de către politicienii pro-europeni. Abia în noua Strategie a Securității Naționale, scrisă de președinta Maia Sandu la aproape 2 ani de la începerea invaziei ruse asupra Ucrainei, Chișinăul își asumă „o relație mai aprofundată cu NATO”. Asta înseamnă echipamente și instruire pentru militarii Armatei Naționale. În plus, în 2024, Guvernul de la Chișinău cu greu a mărit bugetul pentru apărare cu 68% – echivalentul a 0,55% din PIB (în timp ce standardul NATO este de 2%).

„Relația mai aprofundată cu NATO” și creșterea bugetului pentru armată au isterizat politicienii pro-ruși de la Chișinău, care sperie populația cu faptul că, prin asta, guvernarea pro-europeană ar ‘aduce războiul în Moldova’. Zilnic sunt distribuite concertat falsuri halucinante, care alimentează frica de război. Ultimul, apărut chiar luni, 5 februarie, este despre faptul că Maia Sandu s-ar fi înțeles cu Volodimir Zelenski ca avioanele F-16, care vor ajunge în Ucraina, să survoleze spațiul aerian al Moldovei. Săptămâna trecută au fost rostogolite alte trei falsuri: primul – despre inventata „bază militară NATO” de la Băcioi (suburbia Chișinăului), despre care agenții Kremlinului din Moldova au spus că „va adăposti militari NATO care vor atrage Moldova în război”. În realitate, acolo urmează a fi construită o unitate militară modernă pentru militarii Armatei Naționale a Moldovei, care stau acum în niște cazărmi în care condițiile sunt mai proaste decât în pușcăriile sovietice. A doua narațiune propagandistică rusească diseminată săptămâna trecută a fost despre faptul că „NATO înarmează Moldova pentru ca tinerii din Armata Națională să fie trimiși peste Transnistria și Găgăuzia”. A treia știre falsă răspândită de propaganda rusească a fost despre exercițiul NATO „Steadfast Defender 24”. Politicienii pro-ruși au speriat moldovenii că peste 90.000 de militari NATO, zeci de avioane și elicoptere și peste 1000 de vehicule de luptă vor desfășura exerciții militare în Moldova. În realitate, Moldova nici măcar nu participă la acest exercițiu al NATO, ci la exercițiul „Swift Response” , cu participarea Comandamentului SUA în Europa și Africa.

Sclavii percepțiilor eronate despre NATO și sfânta neutralitate aplaudată de Rusia

Moldovenii sunt sclavii percepțiilor eronate despre NATO impuse de propaganda rusească. Și asta se vede în sondaje. La aproape doi ani de la invazia Rusiei asupra Ucrainei, ponderea celor care ar opta pentru aderarea țării la NATO rămâne sub 40% . Războiul din țara vecină a generat o creștere cu peste 10% a acestui procent . Asta în timp ce ideea aderării Moldovei la UE este susținută de peste 55% din populație. Adică ar mai fi oameni care s-ar lăsa „treziți” dacă s-ar comunica mai mult.

Cu ajutorul politicienilor pe care îi controlează în Moldova, Kremlinul reușește să convingă o parte a populației că, pentru a nu fi atacată, Moldova trebuie să rămână lipsită de apărare, slabă, cu o armată subalimentată și cu o guvernare absentă pe scena interacțiunilor regionale legate de securitatea colectivă în Europa. Acest electorat consumă „hrană” propagandistică rusească și îl regăsim la protestele organizate de penali sub lozinci populiste despre pensii și salarii mai mari. „Nu este acum timpul ca noi să investim în apărarea țării” – ne spunea, la sfârșitul săptămânii trecute, fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, despre care presa de la Chișinău a scris că ar fi pregătită de Moscova să o confrunte (în calitate de candidat comun al stângii) pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din octombrie. Irina Vlah numește războiul din Ucraina „conflict dintre NATO și Rusia” și spune că „securitatea noastră (a Moldovei – n.n.) depinde de cât de departe de acest conflict putem sta”. Este exact narațiunea rusească la care m-am referit mai sus.

Fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, cercetat pentru trădare de patrie, rămâne doar cu rolul de „bocitoare” în corul vocilor ce răspândesc mesajele Kremlinului. El i-a cerut Maiei Sandu să nu permită implicarea Moldovei în jocuri geopolitice: „Nu vrem ca feciorii noştri să fie utilizaţi în calitate de carne de tun pentru interesele geopolitice ale Occidentului. Dacă vă presează cineva să începeţi ceva în Transnistria, să destabilizaţi, daţi-vă demisia”, a spunea Dodon la sfârșitul săptămânii trecute.

Portiță deschisă de Curtea Constituțională în 2017

Constituția Republicii Moldova poate fi modificată cu votul a 68 de deputați din totalul de 101 sau prin referendum constituțional. Actuala majoritate parlamentară PAS deține 63 de mandate. Matematic, renunțarea la neutralitate prin vot parlamentar sau prin referendum este imposibilă în acest moment. Ce s-ar întâmpla cu Republica Moldova dacă Ucraina ar ceda pe câmpul de luptă și rușii ar ajunge la Odesa? Este întrebarea pe care și-o pun toți azi în Republica Moldova. Răspunsul îl găsim într-o hotărâre din 2017 a Curții Constituționale privind interpretarea Art.11 din Legea Supremă (Neutralitatea).

Curtea a fost sesizată pentru interpretarea acestui articol în decembrie 2013. A avut nevoie de trei ani și jumătate pentru a pregăti hotărârea de 36 de pagini. Între altele, CC menționează că „Legea Supremă nu poate fi un „pact sinucigaș” („The Constitution is not a suicide pact”). Astfel, în cazul unei amenințări la adresa unor asemenea valori fundamentale constituționale, precum independența națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora”. (…) Statul neutru are dreptul la legitima apărare (individuală și colectivă) împotriva unui atac armat îndreptat contra suveranității și integrității teritoriale a statului”, se arată în Hotărârea CC din 2017.

Oficialii NATO au menționat în repetate rânduri că Alianța este gata să ofere Republicii Moldova atât cât Chișinăul va cere.

preluare DW via Rador Radio Romania



Sursa

Share this Article
Follow:
Socialnews este site-ul dumneavoastră preferat de știri sociale, mondene, sănătate, fashion, turism și muzică. Vă oferim zilnic cele mai variate informații despre domenii cu adevărat importante!
Leave a comment
servere vps gazduire web servere dedicate