Pentru Bulgaria și România beneficiile Schengen sunt supraevaluate (Euobserver)

SocialNews

În decembrie, statele membre ale UE au ajuns la un acord prin care Bulgariei și României li se oferă un acces parțial la zona Schengen de liberă circulație a organizației. Pe data de 31 martie, controlul la frontierele interne aeriene și maritime va fi desființat.

Totuși, un acord care să ofere deplasarea fără pașaport prin frontierele lor interne – o decizie mult mai contestată și cu urmări mai impoartante – nu a fost convenit, rămânând subiectul unor dezbateri ulterioare, relatează Euobserver citat de Rador Radio România.

A fost necesar un drum lung și anevoios ca să se ajungă în acest stadiu.

Cele două țări au aderat la UE în urmă cu 15 ani, respectiv, în 2007, iar Comisia Europeană a recomandat pentru prima oară aderarea lor la Spațiul Schengen în 2018. Totuși, decizia a fost ulterior blocată de o serie de state membre ale Consiului UE.

Decizia din decembrie – care a făcut ca Austria, anterior reticentă, să accepte accesul parțial la Spațiul Schengen – a fost considerată de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, drept „un important pas înainte atât pentru ambele țări, cât și la nivelul întregului Spațiu Schengen”, iar, printr-o declarație, Comisia a susținut că demersul „va impulsiona circulația, comerțul și turismul”.

Turiștii nu se vor înghesui

Cu toate acestea, dacă aderarea „parțială” la Schengen va impulsiona, practic, economiile României și Bulgariei, asta va rămâne un semn de întrebare.

Să începem cu opinia potrivit căreia demersul va impulsiona perspectivele turistice ale celor două țări. Un mod prin care Schengen a impulsionat turismul din UE a fost prin a facilita o călătorie, să zicem, fără probleme din Franța în Elveția. Poți să ajungi acolo cu mașina sau cu trenul fără probleme sau întârzieri datorate controlului pașapoartelor.

Totuși, având în vedere că aderarea parțială la Schengen a României și Bulgariei nu elimină controlul pașapoartelor la frontieră – ci doar pe mare sau la frontierele aeriene –  este puțin probabil ca asta să faciliteze o ședere mai scurtă sau o excursie de o zi pentru cei care vin din niște țări vecine, precum Ungaria sau Grecia.

În cele din urmă, cozile vor rămâne încă la fel de mari la punctele de trecere a frontierei, iar niște grăniceri bosumflați vor aștepta în continuare să vă vizeze pașapoartele. Pentru turism, vestea e una proastă, având în vedere că principalul drum spre Bulgaria trece prin România, iar principala sursă de turiști spre România o reprezintă Ungaria vecină. O relaxare a trecerii frontierelor terestre ar impulsiona țările membre respective, cu beneficii economice pentru sectorul lor turistic.

Aderarea parțială la Schengen nu ușurează cu adevărat trecerea cetățenilor din UE spre România sau spre Bulgaria nici pe calea aerului. Deși controlul intern ar urma să fie desființat la frontierele aeriene, cetățenii din UE pot deja să circule fără vize spre România sau spre Bulgaria.

Așadar, singura modalitate prin care drumul e ușurat e prin reducerea timpului de așteptare pe aeroport, având în vedere că turiștii din UE nu necesită ștampilarea pașapoartelor. Desigur, timpul petrecut pe aeroport e oarecum redus, dar asta i-ar convinge oare pe cetățenii UE să se înghesuie ca să prindă un avion spre România sau spre Bulgaria? Prababil că nu.

Parte din turiștii care ar putea fi încurajați să viziteze Bulgaria sau România nu sunt cetățeni care călătoresc pe bază de vize Schengen.

Începând din luna martie, acelor turiși le va fi mai ușor să zboare spre Bulgaria sau spre România în turneul lor prin Europa. Totuși, probabil că le-ar fi fost mai ușor să facă asta chiar și înainte. Potrivit celor de la Visa Guide, turiști provenind din aproximativ 142  – 150 de țări, pot deja vizita fără vize România și Bulgaria. Printre ei se numără cetățenii turci și cei israelieni – cei mai mari furnizori de turiști care nu aparțin statelor UE.

Nici comerțul nu va fi prea impulsionat.

Având în vedere că controlul de la frontiere va rămâne în funcție, pentru comerț implicațiile rămân în continuare.

Or, asta se datorează faptului că transportul rutier este un important mijloc de circulație  – potrivit celor de la Eurostat, în 2021, rata transportului rutier și pe cale ferată a reprezentat 55% din totalul transporturilor de mărfuri din România și 28% din cel din Bulgaria. La frontirele româno-ungare sunt deseori semnalate cozi de camioane. Aderarea parțială la Schengen nu reduce cu nimic tranzitul și nici nu înlesnește fluxul comercial la frontiera terestră.

Deși discutabil, s-ar putea ca asta să vină în sprijinul comerțului maritim. Eliminarea controlului pașapoartelor la frontierele maritime ar putea reduce costurile pentru o serie de vase din Spațiul Schengen care sosesc în porturile Bulgariei și României de la Marea Neagră. Asta ar ușura livrarea mărfurilor și ar reduce formele administrative pentru companiile navale.

Totuși, este important de amintit că aderarea la Schengen vizează libera circulație a cetățenilor din UE – or, e vorba și de oameni care muncesc pe niște vase afectate de această politică.

Libera circulație a mărfurilor a existat încă de pe vremea când România și Bulgaria au aderat la uniunea vamală, în 2014. Comparativ cu asta, orice beneficii în plus în vederea sporirii eficienței operaționale ar fi minime.

În sfârșit, dată fiind menținerea frontierelor închise, decizia de a le oferi celor două țări o aderare parțială la Schengen e mai degrabă un fapt de importanță simbolică decât unul cu  certe beneficii economice.



Sursa

Share this Article
Follow:
Socialnews este site-ul dumneavoastră preferat de știri sociale, mondene, sănătate, fashion, turism și muzică. Vă oferim zilnic cele mai variate informații despre domenii cu adevărat importante!
Leave a comment
servere vps gazduire web servere dedicate