Victorie de etapă a medicului Irinel Popescu împotriva DNA

SocialNews

Curtea de Apel București a dispus astăzi trimiterea dosarului penal în care medicul Irinel Popescu este acuzat de pretinsa săvârșire a unei infracțiuni de corupție la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București spre rejudecare, anunță avocatul medicului, Kristian Winzer. Hotărârea CAB a fost luată pe fondul admiterii criticilor vizând lipsa motivării încheierii pronunțate în fond, respectiv a necercetării și a nesoluționării efective a cauzei în procedura de cameră preliminară.

Medicul Irinel Popescu, supranumit „părintele transplantului hepatic din România” , este bănuit că ar fi oferit 100.000 de euro ca să cumpere bunăvoința procurorilor DNA care îl cercetau. Irinel Popescu respinge acuzațiile și spune că la mijloc ar fi o provocare a procurorilor anticorupție.

Acuzațiile DNA

În decembrie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a lui Irinel Popescu, director al Centrului de Chirurgie Generală si Transplant Hepatic „Dan Setlacec”, din cadrul Institutului Clinic Fundeni din București, pentru comiterea infracțiunii de dare de mită.

Potrivit DNA, „în intervalul decembrie 2017 – februarie 2018, inculpatul Popescu Irinel, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, ar fi promis că va oferi suma de 100.000 euro organelor de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, învestite cu instrumentarea și soluționarea unor cauze în care acesta ar fi fost vizat”.

Potrivit procurorilor, inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menționată mai sus, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce privește aplicarea unor măsuri asigurătorii) și în final soluții de netrimitere în judecată.

Avocatul Kristian Winzer explică hotărârea Curții de Apel București

„1.1. În fața Curții de Apel, apărarea a dovedit cu claritate că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București a ÎNCĂLCAT dreptul domnului profesor la o decizie motivată, alegând fie să NU RĂSPUNDĂ DELOC unora dintre cererile și excepțiile principale, fie să răspundă prin FORMULĂRI EXTREM DE VAGI, LACUNARE și STEREOTIPE celorlalte cereri și excepții formulate de avocații noștri (toate vizând legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală). În opinia noastră, împărtășită întocmai de Curtea de Apel București, prima instanță s-a rezumat la simpla REDARE FORMALĂ a unor chestiuni cu caracter general și enunțând simple raționamente lipsite de logică/sens/bază juridică, FĂRĂ a-și îndeplini obligația de a examina in concreto și ÎN MOD COMPLET susținerile/criticile formulate și de a-și MOTIVA în mod corespunzător decizia.

1.2. Dincolo de împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară a analizat astfel, în termeni SUPERFICIALI și GENERALI (denaturând uneori chiar sensul criticilor ridicate) DOAR o mică parte a cererilor și excepțiilor formulate de către apărare, neanalizând/necercetând și nepronunțându-se asupra majorității cererilor și excepțiilor principale (acestea neprimind astfel o dezlegare) și NU a realizat astfel, PERSONAL, DIRECT și NEMIJLOCIT, o analiză riguroasă a situației, astfel încât să dispună, în deplină cunoștință de cauză, o soluție legală și temeinică, LIPSA motivării efective a încheierii și a prezentării argumentelor concrete pentru care au fost înlăturate în final susținerile noastre (prin respingerea generică a tuturor cererilor și excepțiilor formulate) echivala cu o evidentă NECERCETARE a fondului cauzei și trebuia sancționată întocmai în calea contestației.

1.3. Este absolut evident că imposibilitatea identificării motivelor pentru care Tribunalul a ajuns la o anumită concluzie a pus serios în discuție nu doar modalitatea în care argumentele apărării au fost cu adevărat examinate, dar chiar însăși existența unei reale examinări. În context, amintesc că CtEDO a statuat, în repetate rânduri, faptul că DOAR o motivare din care să reiasă cu suficientă claritate temeiurile pentru care judecătorul și-a fundamentat hotărârea oferă posibilitatea acuzatului de a-și exercita în mod efectiv dreptul la o cale de atac (a se vedea în acest sens cauzele HADJIANASTASSIOU c. Greciei, parag. 33, HIRSISAARI c. Finlandei, parag. 30).

1.4. Potrivit jurisprudenței, MOTIVAREA unei hotărâri ”reprezintă un ELEMENT DE TRANSPARENȚĂ A JUSTIȚIEI, inerent oricărui act jurisdicțional. Hotărârea judecătorească reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă ARGUMENTAREA ÎN SCRIS A RAȚIUNII ce determină pe magistrat să adopte soluția dispusă în cauză. MOTIVAREA HOTĂRÂRILOR JUSTIFICĂ ECHITATEA PROCESULUI PENAL, pe de o parte, prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv CĂ JUDECĂTORUL A EXAMINAT TOATE MIJLOACELE PROCESUALE ȘI PROCEDURALE PROPUSE DE PARTICIPANȚI și, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaște oportunitatea promovării căilor de atac.” ­– a se vedea Încheierea nr. 181/2023, pronunțată de Curtea de Apel București la data de 26 aprilie 2023.

1.5. Din punctul meu de vedere, încheierea dată de Tribunalului București era LIPSITĂ de o minimă motivare reală cu privire la cererile și excepțiile vizând obiectul procedurii în camera preliminară, fiind ÎNCĂLCAT astfel dreptul domnului profesor Irinel POPESCU la apărare și implicit la un proces echitabil, astfel încât soluția corectă NU putea fi decât cea dispusă astăzi de Curtea de Apel București, respectiv de trimitere a cauzei spre REJUDECARE”, scrie avocatul Kristian Winzer, apărătorul medicului Irinel Popescu.



Sursa

Share this Article
Follow:
Socialnews este site-ul dumneavoastră preferat de știri sociale, mondene, sănătate, fashion, turism și muzică. Vă oferim zilnic cele mai variate informații despre domenii cu adevărat importante!
Leave a comment
servere vps gazduire web servere dedicate